triangul
Romanian
Noun
triangul n (plural triangule)
- obsolete form of trianglu
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | triangul | triangulul | triangule | triangulele |
| genitive-dative | triangul | triangulului | triangule | triangulelor |
| vocative | triangulule | triangulelor | ||
References
- triangul in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN