trestiet

Romanian

Etymology

    From trestie + -et.

    Noun

    trestiet n (uncountable)

    1. reed thicket

    Declension

    singular only indefinite definite
    nominative-accusative trestiet trestietul
    genitive-dative trestiet trestietului
    vocative trestietule

    References

    • trestiet in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN