trenant
Catalan
Verb
trenant
- gerund of trenar
Romanian
Etymology
Borrowed from French traînant.
Adjective
trenant m or n (feminine singular trenantă, masculine plural trenanți, feminine/neuter plural trenante)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | trenant | trenantă | trenanți | trenante | ||
| definite | trenantul | trenanta | trenanții | trenantele | |||
| genitive- dative |
indefinite | trenant | trenante | trenanți | trenante | ||
| definite | trenantului | trenantei | trenanților | trenantelor | |||
References
- trenant in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN