trasor

Romanian

Etymology

    Borrowed from French traceur.

    Noun

    trasor n (plural trasoare)

    1. tracer

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative trasor trasorul trasoare trasoarele
    genitive-dative trasor trasorului trasoare trasoarelor
    vocative trasorule trasoarelor

    Swedish

    Noun

    trasor

    1. indefinite plural of trasa

    Anagrams