torturare

See also: torturaré

Asturian

Verb

torturare

  1. inflection of torturar:
    1. first/third-person singular pluperfect indicative
    2. first/third-person singular imperfect preterite subjunctive

Italian

Etymology

    From tortura +‎ -are.

    Pronunciation

    • IPA(key): /tor.tuˈra.re/
    • Rhymes: -are
    • Hyphenation: tor‧tu‧rà‧re

    Verb

    torturàre (first-person singular present tortùro, first-person singular past historic torturài, past participle torturàto, auxiliary avére)

    1. (transitive) to torture, torment, pang

    Conjugation

    Derived terms

    Further reading

    • “torturare”, in Vocabolario Treccani on line (in Italian), Istituto dell'Enciclopedia Italiana, 2026

    Anagrams

    Leonese

    Etymology

    (This etymology is missing or incomplete. Please add to it, or discuss it at the Etymology scriptorium.)

    Verb

    torturare

    1. to torture

    References

    • “torturare”, in Diccionario Castellano-Leonés / Leonés-Castellano [Spanish-Leonese / Leonese-Spanish Dictionary] (in Spanish), La Asociación L'Alderique, 2012–2026

    Romanian

    Etymology

      From tortura + -re.

      Noun

      torturare f (plural torturări)

      1. torture

      Declension

      singular plural
      indefinite definite indefinite definite
      nominative-accusative torturare torturarea torturări torturările
      genitive-dative torturări torturării torturări torturărilor
      vocative torturare, torturareo torturărilor

      Spanish

      Verb

      torturare

      1. first/third-person singular future subjunctive of torturar