toporuș
Romanian
Etymology
Noun
toporuș m (plural toporuși)
- diminutive of topor
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | toporuș | toporușul | toporuși | toporușii |
| genitive-dative | toporuș | toporușului | toporuși | toporușilor |
| vocative | toporușule | toporușilor | ||
References
- toporuș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN