tineriu

Romanian

Etymology

    From tânăr + -iu.

    Adjective

    tineriu m or n (feminine singular tinerie, plural tinerii)

    1. (obsolete) youngish

    Declension

    Declension of tineriu
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite tineriu tinerie tinerii tinerii
    definite tineriul tineria tineriii tineriile
    genitive-
    dative
    indefinite tineriu tinerii tinerii tinerii
    definite tineriului tineriei tineriilor tineriilor

    References

    • tineriu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN