tecuș
Romanian
Etymology
Etymology tree
Noun
tecuș n (plural tecușuri)
- diminutive of teacă
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | tecuș | tecușul | tecușuri | tecușurile |
| genitive-dative | tecuș | tecușului | tecușuri | tecușurilor |
| vocative | tecușule | tecușurilor | ||
References
- tecuș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN