tecuș

Romanian

Etymology

    From teacă + -uș.

    Noun

    tecuș n (plural tecușuri)

    1. diminutive of teacă

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative tecuș tecușul tecușuri tecușurile
    genitive-dative tecuș tecușului tecușuri tecușurilor
    vocative tecușule tecușurilor

    References

    • tecuș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN