tartrat
Romanian
Etymology
Borrowed from French tartrate.
Noun
tartrat m (plural tartrați)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | tartrat | tartratul | tartrați | tartrații |
| genitive-dative | tartrat | tartratului | tartrați | tartraților |
| vocative | tartratule | tartraților | ||