surlă
Romanian
Etymology
Borrowed from Serbo-Croatian сурла.
Noun
surlă f (plural surle)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | surlă | surla | surle | surlele |
| genitive-dative | surle | surlei | surle | surlelor |
| vocative | surlă, surlo | surlelor | ||