supliment
Romanian
Etymology
Borrowed from French supplément.
Noun
supliment n (plural suplimente)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | supliment | suplimentul | suplimente | suplimentele |
| genitive-dative | supliment | suplimentului | suplimente | suplimentelor |
| vocative | suplimentule | suplimentelor | ||