sunare
Neapolitan
Verb
sunare
Romanian
Etymology
Noun
sunare f (plural sunări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | sunare | sunarea | sunări | sunările |
| genitive-dative | sunări | sunării | sunări | sunărilor |
| vocative | sunare, sunareo | sunărilor | ||