sunător

Romanian

Etymology

    From suna + -ător.

    Pronunciation

    • IPA(key): /su.nəˈtor/

    Adjective

    sunător m or n (feminine singular sunătoare, masculine plural sunători, feminine/neuter plural sunătoare)

    1. resounding, ringing, sonorous
      Synonyms: răsunător, sonor, clocotitor

    Declension

    Declension of sunător
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite sunător sunătoare sunători sunătoare
    definite sunătorul sunătoarea sunătorii sunătoarele
    genitive-
    dative
    indefinite sunător sunătoare sunători sunătoare
    definite sunătorului sunătoarei sunătorilor sunătoarelor

    See also