strategic

English

Etymology

From Ancient Greek στρατηγικός (stratēgikós, “of or for a general", also "a treatise on strategy”), from στρατηγός (stratēgós, “the leader or commander of an army, a general”), from στρατός (stratós, “army”) + ἄγω (ágō, “I lead, I conduct”).

Pronunciation

  • IPA(key): /stɹəˈti.dʒɪk/
    • Audio (US):(file)
  • (India) IPA(key): /ˈsʈræː.ʈe.dʒɪk/
  • Rhymes: -iːdʒɪk

Adjective

strategic (comparative more strategic, superlative most strategic)

  1. Of or pertaining to strategy.
    Synonyms: strategical, (rare) strategetic, (rare) strategetical
  2. Of or relating to military operations that are more large-scale or long-range than local or tactical ones.
    a strategic nuclear weapon
    a strategic bomber aircraft

Derived terms

Translations

Anagrams

Romanian

Etymology

    Borrowed from French stratégique. By surface analysis, strategie + -ic.

    Adjective

    strategic m or n (feminine singular strategică, masculine plural strategici, feminine/neuter plural strategice)

    1. strategic

    Declension

    Declension of strategic
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite strategic strategică strategici strategice
    definite strategicul strategica strategicii strategicele
    genitive-
    dative
    indefinite strategic strategice strategici strategice
    definite strategicului strategicei strategicilor strategicelor