străvechime

Romanian

Etymology

    From străvechi + -ime.

    Pronunciation

    • IPA(key): /strə.veˈki.me/

    Noun

    străvechime f (uncountable)

    1. ancientness

    Declension

    singular only indefinite definite
    nominative-accusative străvechime străvechimea
    genitive-dative străvechimi străvechimii
    vocative străvechime, străvechimeo

    References

    • străvechime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN