străluminător
Romanian
Etymology
Noun
străluminător m (plural străluminători)
- (obsolete, rare) preacher
- Synonym: propovăduitor
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | străluminător | străluminătorul | străluminători | străluminătorii |
| genitive-dative | străluminător | străluminătorului | străluminători | străluminătorilor |
| vocative | străluminătorule | străluminătorilor | ||
References
- străluminător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN