străfin

Romanian

Etymology

    From stră- + fin.

    Adjective

    străfin m or n (feminine singular străfină, masculine plural străfini, feminine/neuter plural străfine)

    1. superfine

    Declension

    Declension of străfin
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite străfin străfină străfini străfine
    definite străfinul străfina străfinii străfinele
    genitive-
    dative
    indefinite străfin străfine străfini străfine
    definite străfinului străfinei străfinilor străfinelor

    References

    • străfin in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN