străbunic

Romanian

Etymology

    From stră- + bunic.

    Pronunciation

    • IPA(key): /strəbuˈnik/

    Noun

    străbunic m (plural străbunici, feminine equivalent străbunică)

    1. great-grandfather

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative străbunic străbunicul străbunici străbunicii
    genitive-dative străbunic străbunicului străbunici străbunicilor
    vocative străbunicule străbunicilor