stoguleț

Romanian

Etymology

    From stog + -uleț.

    Noun

    stoguleț n (plural stogulețe)

    1. diminutive of stog

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative stoguleț stogulețul stogulețe stogulețele
    genitive-dative stoguleț stogulețului stogulețe stogulețelor
    vocative stogulețule stogulețelor

    References

    • stoguleț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN