spinetă
Romanian
Etymology
Borrowed from Italian spinetta.
Noun
spinetă f (plural spinete)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | spinetă | spineta | spinete | spinetele |
| genitive-dative | spinete | spinetei | spinete | spinetelor |
| vocative | spinetă, spineto | spinetelor | ||