spartiat
Romanian
Etymology
Etymology tree
Ancient Greek Σπᾰ́ρτη (Spắrtē)
Ancient Greek -ᾱ́της (-ā́tēs)
Romanian spartiat
Borrowed from French spartiate.
Adjective
spartiat m or n (feminine singular spartiată, masculine plural spartiați, feminine/neuter plural spartiate)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | spartiat | spartiată | spartiați | spartiate | ||
| definite | spartiatul | spartiata | spartiații | spartiatele | |||
| genitive- dative |
indefinite | spartiat | spartiate | spartiați | spartiate | ||
| definite | spartiatului | spartiatei | spartiaților | spartiatelor | |||
Noun
spartiat m (plural spartiați)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | spartiat | spartiatul | spartiați | spartiații |
| genitive-dative | spartiat | spartiatului | spartiați | spartiaților |
| vocative | spartiatule | spartiaților | ||
References
- spartiat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN