sortare
Romanian
Etymology
Noun
sortare f (plural sortări)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | sortare | sortarea | sortări | sortările |
| genitive-dative | sortări | sortării | sortări | sortărilor |
| vocative | sortare, sortareo | sortărilor | ||