solfegiu
Romanian
Etymology
Borrowed from Italian solfeggio.
Noun
solfegiu n (plural solfegii)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | solfegiu | solfegiul | solfegii | solfegiile |
| genitive-dative | solfegiu | solfegiului | solfegii | solfegiilor |
| vocative | solfegiule | solfegiilor | ||