siniliu
Romanian
Etymology
From sineală + -iu. Ultimately borrowed from Proto-Slavic *siňь.
Adjective
siniliu m or n (feminine singular sinilie, plural sinilii)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | siniliu | sinilie | sinilii | sinilii | ||
| definite | siniliul | sinilia | siniliii | siniliile | |||
| genitive- dative |
indefinite | siniliu | sinilii | sinilii | sinilii | ||
| definite | siniliului | siniliei | siniliilor | siniliilor | |||