sfruntare

Romanian

Etymology

    From sfrunta + -re.

    Noun

    sfruntare f (plural sfruntări)

    1. effrontery

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative sfruntare sfruntarea sfruntări sfruntările
    genitive-dative sfruntări sfruntării sfruntări sfruntărilor
    vocative sfruntare, sfruntareo sfruntărilor