seducător
Romanian
Etymology
Noun
seducător m (plural seducători)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | seducător | seducătorul | seducători | seducătorii |
| genitive-dative | seducător | seducătorului | seducători | seducătorilor |
| vocative | seducătorule | seducătorilor | ||