salvet

Danish

Verb

salvet

  1. past participle of salve

Latin

Verb

salvet

  1. third-person singular present active subjunctive of salvō

Romanian

Etymology

    Borrowed from Hungarian szalvéta.

    Noun

    salvet n (plural salvete)

    1. (Transylvania, Banat) napkin
      Synonym: șervet

    Declension

    The template Template:ro-noun-n-e does not use the parameter(s):
    def=salvetul
    Please see Module:checkparams for help with this warning.

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative salvet salvetle salvete salvetele
    genitive-dative salvet salvetlui salvete salvetelor
    vocative salvet salvetelor

    References

    • salvet in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN