rubefiant
Latin
Verb
rubefīant
- third-person plural present passive subjunctive of rubefaciō
Romanian
Etymology
Borrowed from French rubéfiant.
Noun
rubefiant m (plural rubefianți)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | rubefiant | rubefiantul | rubefianți | rubefianții |
| genitive-dative | rubefiant | rubefiantului | rubefianți | rubefianților |
| vocative | rubefiantule | rubefianților | ||