rozător

Romanian

Etymology

    From roade (“to gnaw”) + -tor (“-er”).

    Pronunciation

    • IPA(key): /rozəˈtor/

    Noun

    rozător n (plural rozătoare)

    1. rodent

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative rozător rozătorul rozătoare rozătoarele
    genitive-dative rozător rozătorului rozătoare rozătoarelor
    vocative rozătorule rozătoarelor