reziduu
Romanian
Etymology
Learned borrowing from Latin residuum.
Noun
reziduu n (plural reziduuri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | reziduu | reziduul | reziduuri | reziduurile |
| genitive-dative | reziduu | reziduului | reziduuri | reziduurilor |
| vocative | reziduule | reziduurilor | ||