reticul

Romanian

Etymology

    Borrowed from French réticule.

    Noun

    reticul n (plural reticule)

    1. reticle
    2. (cytology) reticulum

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative reticul reticulul reticule reticulele
    genitive-dative reticul reticulului reticule reticulelor
    vocative reticulule reticulelor