respectui

Latin

Noun

respectuī

  1. dative singular of respectus

Romanian

Etymology

    Borrowed from French respecter.

    Verb

    a respectui (third-person singular present respectuiește, past participle respectuit) 4th conjugation

    1. (obsolete) to respect

    Conjugation

    References

    • respectui in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN