renovator

English

Etymology

    From renovate + -or.

    Pronunciation

    • (General American) IPA(key): /ˈɹɛ.nəˌveɪ.təɹ/
    • Audio (US):(file)

    Noun

    renovator (plural renovators)

    1. A person who renovates.

    Translations

    Latin

    Pronunciation

    Verb

    renovātor

    1. second/third-person singular future passive imperative of renovō

    References

    • “renovator”, in Charlton T. Lewis and Charles Short (1879), A Latin Dictionary, Oxford: Clarendon Press
    • “renovator”, in Gaffiot, Félix (1934), Dictionnaire illustré latin-français, Hachette.

    Romanian

    Etymology

      Borrowed from French rénovateur. By surface analysis, renova + -tor.

      Adjective

      renovator m or n (feminine singular renovatoare, masculine plural renovatori, feminine/neuter plural renovatoare)

      1. renovating

      Declension

      Declension of renovator
      singular plural
      masculine neuter feminine masculine neuter feminine
      nominative-
      accusative
      indefinite renovator renovatoare renovatori renovatoare
      definite renovatorul renovatoarea renovatorii renovatoarele
      genitive-
      dative
      indefinite renovator renovatoare renovatori renovatoare
      definite renovatorului renovatoarei renovatorilor renovatoarelor