remontare

See also: remontaré

Romanian

Etymology

    From remonta + -re.

    Noun

    remontare f (plural remontări)

    1. reassembly

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative remontare remontarea remontări remontările
    genitive-dative remontări remontării remontări remontărilor
    vocative remontare, remontareo remontărilor

    Spanish

    Verb

    remontare

    1. first/third-person singular future subjunctive of remontar