rarefiant
See also: raréfiant
Latin
Verb
rarefīant
- third-person plural present passive subjunctive of rarefaciō
Romanian
Etymology
Borrowed from French raréfiant.
Adjective
rarefiant m or n (feminine singular rarefiantă, masculine plural rarefianți, feminine/neuter plural rarefiante)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | rarefiant | rarefiantă | rarefianți | rarefiante | ||
| definite | rarefiantul | rarefianta | rarefianții | rarefiantele | |||
| genitive- dative |
indefinite | rarefiant | rarefiante | rarefianți | rarefiante | ||
| definite | rarefiantului | rarefiantei | rarefianților | rarefiantelor | |||