Borrowed from French racème and Latin racēmus.
racem n (plural raceme)
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | racem | racemul | raceme | racemele |
| genitive-dative | racem | racemului | raceme | racemelor |
| vocative | racemule | racemelor | ||