răscruce

Romanian

Etymology

    From răs- + cruce.

    Noun

    răscruce f (plural răscruci)

    1. crossroad

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative răscruce răscrucea răscruci răscrucile
    genitive-dative răscruci răscrucii răscruci răscrucilor
    vocative răscruce, răscruceo răscrucilor