proroc

Romanian

Etymology

    Borrowed from Old Church Slavonic пророкъ (prorokŭ).

    Noun

    proroc m (plural proroci)

    1. prophet

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative proroc prorocul proroci prorocii
    genitive-dative proroc prorocului proroci prorocilor
    vocative prorocule prorocilor