prognat
Romanian
Etymology
Borrowed from French prognathe.
Adjective
prognat m or n (feminine singular prognată, masculine plural prognați, feminine/neuter plural prognate)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | prognat | prognată | prognați | prognate | ||
| definite | prognatul | prognata | prognații | prognatele | |||
| genitive- dative |
indefinite | prognat | prognate | prognați | prognate | ||
| definite | prognatului | prognatei | prognaților | prognatelor | |||