pribegitor

Romanian

Etymology

    From pribegi + -tor.

    Adjective

    pribegitor m or n (feminine singular pribegitoare, masculine plural pribegitori, feminine/neuter plural pribegitoare)

    1. wandering

    Declension

    Declension of pribegitor
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite pribegitor pribegitoare pribegitori pribegitoare
    definite pribegitorul pribegitoarea pribegitorii pribegitoarele
    genitive-
    dative
    indefinite pribegitor pribegitoare pribegitori pribegitoare
    definite pribegitorului pribegitoarei pribegitorilor pribegitoarelor