prevaricare

See also: prevaricaré

Italian

Etymology

    Learned borrowing from Latin praevāricor.

    Verb

    prevaricàre (first-person singular present prevàrico, first-person singular past historic prevaricài, past participle prevaricàto, auxiliary avére)

    1. (intransitive) to abuse one's power [auxiliary avere]
    2. (intransitive) to take advantage of, to exploit [with su] [auxiliary avere]
    3. (transitive, literary) to transgress (a law, norm, etc.)

    Usage notes

    Conjugation

    Derived terms

    Romanian

    Etymology

      From prevarica + -re.

      Noun

      prevaricare f (plural prevaricări)

      1. prevarication

      Declension

      singular plural
      indefinite definite indefinite definite
      nominative-accusative prevaricare prevaricarea prevaricări prevaricările
      genitive-dative prevaricări prevaricării prevaricări prevaricărilor
      vocative prevaricare, prevaricareo prevaricărilor

      Spanish

      Verb

      prevaricare

      1. first/third-person singular future subjunctive of prevaricar