precurmător
Romanian
Etymology
Adjective
precurmător m or n (feminine singular precurmătoare, masculine plural precurmători, feminine/neuter plural precurmătoare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | precurmător | precurmătoare | precurmători | precurmătoare | ||
| definite | precurmătorul | precurmătoarea | precurmătorii | precurmătoarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | precurmător | precurmătoare | precurmători | precurmătoare | ||
| definite | precurmătorului | precurmătoarei | precurmătorilor | precurmătoarelor | |||