pneumă
Romanian
Etymology
Borrowed from Italian pneuma, or a learned borrowing from Latin pneuma.
Noun
pneumă f (plural pneume)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | pneumă | pneuma | pneume | pneumele |
| genitive-dative | pneume | pneumei | pneume | pneumelor |
| vocative | pneumă, pneumo | pneumelor | ||
References
- pneumă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN