plutire
Romanian
Etymology
Noun
plutire f (plural plutiri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | plutire | plutirea | plutiri | plutirile |
| genitive-dative | plutiri | plutirii | plutiri | plutirilor |
| vocative | plutire, plutireo | plutirilor | ||