penultim

Romanian

Etymology

    Learned borrowing from Latin paenultimus.

    Adjective

    penultim m or n (feminine singular penultimă, masculine plural penultimi, feminine/neuter plural penultime)

    1. penultimate

    Declension

    Declension of penultim
    singular plural
    masculine neuter feminine masculine neuter feminine
    nominative-
    accusative
    indefinite penultim penultimă penultimi penultime
    definite penultimul penultima penultimii penultimele
    genitive-
    dative
    indefinite penultim penultime penultimi penultime
    definite penultimului penultimei penultimilor penultimelor