peduncul
Romanian
Etymology
Learned borrowing from Latin pedunculus, or borrowed from French pédoncule.
Noun
peduncul m (plural pedunculi)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | peduncul | pedunculul | pedunculi | pedunculii |
| genitive-dative | peduncul | pedunculului | pedunculi | pedunculilor |
| vocative | pedunculule | pedunculilor | ||