ortocentru
Romanian
Etymology
Borrowed from French orthocentre.
Noun
ortocentru n (plural ortocentre)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | ortocentru | ortocentrul | ortocentre | ortocentrele |
| genitive-dative | ortocentru | ortocentrului | ortocentre | ortocentrelor |
| vocative | ortocentrule | ortocentrelor | ||