onoare
Romanian
Alternative forms
Etymology
Borrowed from French honneur, Italian onore, Latin honor.
Noun
onoare f (plural onoruri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | onoare | onoarea | onoruri | onorurile |
| genitive-dative | onori | onoarei | onoruri | onorurilor |