ogur

Romanian

Etymology

    Borrowed from Ottoman Turkish اوغور (oğur).

    Noun

    ogur n (plural ogururi)

    1. prediction, augury, luck

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative ogur ogurul ogururi ogururile
    genitive-dative ogur ogurului ogururi ogururilor
    vocative ogurule ogururilor