odontometru
Romanian
Etymology
Borrowed from French odontomètre. By surface analysis, odonto- + -metru.
Noun
odontometru n (plural odontometre)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | odontometru | odontometrul | odontometre | odontometrele |
| genitive-dative | odontometru | odontometrului | odontometre | odontometrelor |
| vocative | odontometrule | odontometrelor | ||